Comuna Cizer este situată la limita sud-vestică a județul Sălaj, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii Crasna cu horstul lamelar al Meseșului și Plopișului, inclusiv culmea înaltă a Măgurii Priei (996m – punctul cu cea mai mare altitudine din județul Sălaj), în bazinele hidrografice ale Crasnei și Crișului Repede, și se întinde pe o suprafață totală de 71,23 km².
Comuna este constituită din trei localități: Cizer, reședința de comună, Pleșca și Pria. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boian. Cizerul este situat la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău.
Din șoseaua națională E60, care trece prin Ciucea, se desprinde de pe malul drept al Crișului Repede, drumul județean 108A, care, urmând Valea Poicului, pătrunde pe teritoriul județului Sălaj. Din acest drum se desprinde spre stânga, chiar în hotarul sudic al comunei Cizer, drumul județean 108G, care, după ce urcă partea accentuată a munților se desfășoară în serpentine largi către cursul superior al râului Crasna. De pe culmea Meseșului se deschide spre N-V o vedere panoramică a Depresiunii Șimleului.
Urmând spre nord, drumul amintit străbate primul sat din regiunea depresionară, satul Cizer, reședință de comună. Înspre est se întinde cel de-al doilea sat ca mărime, PRIA, situat chiar sub poalele Meseșului. În partea nordică a comunei drumul lasă în dreapta al treilea sat al comunei, Pleșca, după care, părăsind hotarul comunei Cizer, drumul se îndreaptă spre comunele Horoatu Crasnei și Crasna și de acolo spre Zalău și Șimleu-Silvaniei.
Între cele 56 de comune ale județului Sălaj, după mărime comuna Cizer, ocupă locul al 21-lea, făcând parte din comunele de mărime mijlocie.
Înspre sud se învecinează cu comuna Ciucea (din județul Cluj), înspre sud-est cu comunele Fildu de Jos și Buciumi (ambele din județul Sălaj), spre nord-est cu comuna Horoatu-Crasnei (din județul Sălaj), iar înspre vest cu comunele Bănișor și Sîg (ambele din județul Sălaj).
Aceste unități teritorial-administrative întrețin legături economice prin rețeaua de drumuri bine înscrise în relief.
Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Cizer este situată în zona de contact a Platformei Sălăjene, parte a Platformei Someșene, cu cele două penetrații nordice ale Munților Apuseni, Munții Meseșului și Munții Plopișului (XIII). În partea estică în hotarul comunei este situat horstul cristalin al Meseșului, care este despărțit de Munții Plopișului de către subdepresiunea piemontană Oșteana ce atinge o altitudine absolută de peste 600 m (XIII).
Surse istorice atestă faptul că în anul 1784 de numele satului Cizer se leagă și amintirea marelui căpitan al răsculaților Horea, precum și trecerea lui Avram Iancu prin localitățile comunei Cizer îndemnând locuitorii la luptă în Revoluția de la 1848.
Așezarea Boian, azi inclusă în satul de reședință a comunei este atestată documentar începând din anul 1481, „villa olakalis Bayan” ulterior apare sub diferite forme: Boyan – 1648, Bojan – 1735, Ballyom – 1854.
Satul Pria este amintit tot din anul 1481. În documente se amintește de existența a două așezări cu numele de Pria: Alsaperye și Fesewperye, adică Pria de sus și Pria de Jos.
Începând din anul 1733 întâlnim pomenită această așezare sub un singur nume – Pria (conscripția Klein). Sub forme cu modificări neînsemnate numele satului Pria apare în documentele vremii. În anul 1854 este consemnat așa cum se folosește și azi, adică Pria.
2 Suciu Coriolan, ”Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Iași, 1967-1968 (vol. 2, pagina 60)
Ultima așezare aparținând comunei Cizer, satul Pleșca este atestat documentar din 1471, luna mai ziua a-9-a sub numele de „Palychaka”. Din anul 1554 până la începutul secolului al XIX – lea acest sat nu este pomenit decât în conscripția Bucov (1760 – 1762) când aici figurau 18 familii românești ortodoxe.